Guvernul României - Metodologie din 19 august 2015

Metodologia de lucru privind colaborarea dintre direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi serviciile publice de asistenţă socială şi modelul standard al documentelor elaborate de către acestea din 19.08.2015 

În vigoare de la 01 septembrie 2015

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 663 din 01 septembrie 2015. Formă aplicabilă la 04 martie 2025.

   Art. 1. -   Prezenta metodologie stabileşte cadrul metodologic privind colaborarea dintre direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi serviciile publice de asistenţă socială de la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, instrumentele de lucru şi activităţile necesar a fi realizate de acestea, în vederea îndeplinirii obligaţiilor stabilite prin lege. 
   Art. 2. -   În sensul prezentei metodologii, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: 
   a) copil - persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani; 
   b) familie - grup de persoane legate prin relaţii de rudenie care poate fi format din cupluri căsătorite legal sau în uniune consensuală, un adult cu unul ori mai mulţi copii sub 18 ani, doi adulţi cu unul sau mai mulţi copii sub 18 ani, unde adulţii pot fi părinţi naturali, alte rude ori alte persoane care au în îngrijire copii; 
   c) fişa de identificare a riscurilor - documentul completat de reprezentanţii serviciului public de asistenţă socială la domiciliul familiei pentru care există suspiciuni cu privire la existenţa unei situaţii de risc pentru copil; 
   d) fişă de observaţie - documentul completat de reprezentanţii serviciului public de asistenţă socială şi de toţi profesioniştii de la nivel local care, prin natura profesiei, intră în contact cu copilul şi au suspiciuni cu privire la existenţa unei situaţii de risc pentru copil; 
   e) plan de servicii - documentul prin care se realizează planificarea acordării serviciilor şi a beneficiilor, în vederea prevenirii separării copilului de familia sa; 
   f) sărăcie - situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie se situează până la 0,40 ISR inclusiv ori în care familia pe durata ultimei ierni nu a putut încălzi locuinţa şi a suferit de frig cel puţin o dată pe săptămână sau care pe durata ultimelor 6 luni nu a putut asigura hrană membrilor ei şi a suferit de foame cel puţin o dată pe săptămână; 
   g) situaţie de risc - orice situaţie, măsură sau inacţiune care afectează dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală ori socială a copilului, în familie sau în comunitate, pentru o perioadă determinată de timp. 
   Art. 3. -   În vederea îndeplinirii atribuţiei de monitorizare şi analizare a situaţiei copiilor din unitatea administrativ-teritorială şi a realizării activităţii de prevenire a separării copilului de familia sa, serviciul public de asistenţă socială identifică situaţiile de risc la care este supus copilul şi care impun acordarea de servicii şi beneficii. 
   Art. 4. -   Situaţia de risc a copilului trebuie analizată cel puţin din următoarele aspecte: 
   a) situaţia economică a familiei; 
   b) situaţia socială a familiei; 
   c) starea de sănătate a membrilor familiei; 
   d) nivelul de educaţie al membrilor familiei; 
   e) condiţiile de locuit ale familiei; 
   f) existenţa unor comportamente la risc identificate în cadrul familiei. 
   Art. 5. -   (1) În funcţie de situaţia economică, copilul poate fi în situaţie de risc în familia care se ocupă de creşterea şi îngrijirea lui dacă: 
   a) familia se află în situaţie de sărăcie; 
   b) părintele unic susţinător sau ambii părinţi sunt fără ocupaţie ori în şomaj; 
   c) familia primeşte beneficii sociale. 
   (2) În funcţie de situaţia socială, copilul poate fi în situaţie de risc în familia care se ocupă de creşterea şi îngrijirea lui dacă: 
   a) în familie există o mamă minoră sau o minoră gravidă; 
   b) familia este monoparentală; 
   c) părintele unic susţinător sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă în ţară sau în străinătate; 
   d) ambii părinţi sunt decedaţi, necunoscuţi, decăzuţi din exerciţiul drepturilor părinteşti sau li s-a aplicat pedeapsa penală a interzicerii drepturilor părinteşti, au fost puşi sub interdicţie judecătorească, dispăruţi ori declaraţi judecătoreşte morţi şi nu a fost instituită tutela sau, după caz, o măsură de protecţie specială; 
   e) familia are unul sau mai mulţi copii care au revenit în ţara de origine după o experienţă de peste un an de migraţie; 
   f) familia are unul sau mai mulţi copii în sistemul de protecţie specială; 
   g) familia are unul sau mai mulţi copii reintegraţi din sistemul de protecţie specială; 
   h) familia are unul sau mai mulţi membri cu dizabilităţi care le limitează participarea la viaţa socială; 
   i) cel puţin un membru al familiei (inclusiv adult) nu are acte de stare civilă; 
   j) familia are unul sau mai mulţi membri condamnaţi la o pedeapsă privativă de libertate; 
   k) se află în orice alte situaţii care pot indica o vulnerabilitate. 
   (3) În funcţie de starea de sănătate a membrilor săi, copilul poate fi în situaţie de risc în familia care se ocupă de creşterea şi îngrijirea lui dacă: 
   a) familia are unul sau mai mulţi membri cu boli cronice şi transmisibile; 
   b) familia are unul sau mai mulţi membri care nu sunt înscrişi pe lista unui medic de familie; 
   c) există o gravidă care nu este înscrisă pe lista unui medic de familie; 
   d) familia are sugar care nu este înscris pe lista unui medic de familie; 
   e) familia are unul sau mai mulţi copii care nu sunt înscrişi pe lista unui medic de familie; 
   f) familia are unul sau mai mulţi copii care nu sunt vaccinaţi; 
   g) familia are unul sau mai mulţi copii fără boli cronice şi transmisibile polispitalizaţi; 
   h) orice altă situaţie care poate afecta starea de sănătate a copilului. 
   (4) În funcţie de nivelul de educaţie a membrilor săi, copilul poate fi în situaţie de risc în familia care se ocupă de creşterea şi îngrijirea lui dacă: 
   a) unul sau ambii părinţi sunt analfabeţi; 
   b) familia are unul sau mai mulţi copii cu vârstă şcolară care nu frecventează cursurile unei forme de învăţământ obligatoriu; 
   c) familia are unul sau mai mulţi copii care au abandonat timpuriu şcoala; 
   d) familia are unul sau mai mulţi copii cu frecvenţă şcolară redusă ori repetenţie; 
   e) familia are unul sau mai mulţi copii cu performanţe şcolare slabe (corijenţe etc.); 
   f) familia are unul sau mai mulţi copii cu istoric de sancţionare în cadrul şcolii, cum ar fi exmatriculare, nota scăzută la purtare etc.; 
   g) în familie este un număr mare de copii antepreşcolari/preşcolari/şcolari; 
   h) familia are unul sau mai mulţi copii cu cerinţe educaţionale speciale; 
   i) orice altă situaţie care poate afecta dreptul copilului la educaţie. 
   (5) În funcţie de condiţiile de locuit, copilul poate fi în situaţie de risc în familia care se ocupă de creşterea şi îngrijirea lui dacă: 
   a) familia ocupă abuziv, fără drept de şedere anumite spaţii de locuit sau spaţii construite ilegal; 
   b) familia locuieşte în condiţii improprii, respectiv locuinţa este în stare avansată de degradare sau este improvizată în spaţii care nu sunt destinate acestui scop - magazii, case de apă, elemente de canalizare, construcţii în stare avansată de degradare etc.; 
   c) spaţiul locuibil este insuficient raportat la numărul de persoane; locuinţa este supraaglomerată; 
   d) familia nu are acces la utilităţi, în mod special la sursă de apă, electricitate şi încălzire; 
   e) lipsesc dotările minime necesare pregătirii hranei, asigurării încălzirii şi mobilierul de strictă necesitate; 
   f) locuinţa nu este întreţinută corespunzător, lipsa igienei; 
   g) familia întâmpină probleme cu locuinţa, cum ar fi scurgeri prin acoperiş, pereţi umezi, ferestre/duşumele putrede sau deteriorate etc. 
   (6) În funcţie de comportamentele la risc, copilul poate fi în situaţie de risc în familia care se ocupă de creşterea şi îngrijirea lui dacă: 
   a) există în familie un istoric de reclamaţii/sesizări înregistrate şi confirmate la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale sau la poliţie cu privire la comportamentul antisocial al unui membru din familie, cum ar fi săvârşirea de fapte cu caracter penal, minori folosiţi la cerşetorie etc.; 
   b) există în familie un comportament agresiv al unuia ori mai multor membri ai familiei şi/sau a unui istoric de violenţă în familie, cum ar fi existenţa reclamaţiilor ori a ordinului de protecţie; 
   c) există în familie consum excesiv de alcool; 
   d) există în familie consum sau un istoric de consum sau abuz de substanţe psihotrope. 
   Art. 6. -   (1) Serviciul public de asistenţă socială are obligaţia de a identifica cu prioritate copii aflaţi în situaţie de risc din unitatea lor administrativ-teritorială. 
   (2) Sursele pentru identificarea copiilor aflaţi în situaţie de risc pot fi: 
   a) solicitarea directă de sprijin, adresată serviciului public de asistenţă socială, în scris, prin poştă/e-mail/fax, ori prin telefon din partea copilului şi/sau a părinţilor/reprezentantului legal; 
   b) notificarea părintelui care exercită singur autoritatea părintească sau la care locuieşte copilul, cu privire la intenţia de a pleca la muncă în străinătate, depusă la sediul serviciului public de asistenţă socială de la domiciliu în condiţiile art. 104 alin. (1) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; 
   c) sesizarea scrisă sau telefonică din partea altor persoane decât membrii familiei; 
   d) autosesizare cu ocazia instrumentării oricărui caz înregistrat de serviciul public de asistenţă socială, din presă etc.; 
   e) referirea unui caz de către specialiştii sau instituţiile/organizaţiile care interacţionează cu copilul/părinţii. 
   (3) Solicitarea directă prevăzută la alin. (2) lit. a) se consemnează într-o cerere care se înregistrează şi în care se expun potenţialele situaţii de risc la care este expus copilul. În situaţia în care solicitantul, din pricina infirmităţii, a bolii sau din orice alte cauze, nu poate redacta cererea, reprezentantul serviciului public de asistenţă socială o redactează şi face menţiunea despre această împrejurare, menţiunea astfel făcută ţinând loc de semnătură. 
   (4) Solicitarea şi sesizarea telefonică se înregistrează ca notă telefonică. 
   (5) Toate solicitările, referirile, sesizările şi autosesizările se înregistrează în registrul de intrare-ieşire existent la nivelul serviciului public de asistenţă socială. 
   Art. 7. -   (1) În activitatea de identificare a situaţiei de risc la care poate fi supus copilul, serviciul public de asistenţă socială utilizează următoarele instrumente: 
   a) fişa de observaţie. Modelul fişei de observaţie este prevăzut în anexa nr. 1 la prezenta metodologie; 
   b) fişa de identificare a riscurilor. Modelul fişei de identificare a riscurilor este prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta metodologie. 
   (2) Fişa de observaţie este completată de către reprezentantul serviciului public de asistenţă socială în situaţia în care sursele de informare sunt cele prezentate la art. 6 alin. (2) lit. a) -d). 
   (3) Persoanele de la nivel local care, prin natura profesiei, intră în contact cu copilul şi au suspiciuni cu privire la existenţa unei situaţii de risc, respectiv poliţistul de proximitate, medicul de familie, cadrele didactice, asistentul medical, mediatorul şcolar, mediatorul sanitar, asistentul medical comunitar, completează fişa de observaţie, potrivit competenţelor legale, şi o transmit în termen de maximum 48 de ore serviciului public de asistenţă socială din unitatea administrativ-teritorială în care îşi desfăşoară activitatea. 
   Art. 8. -   (1) În termen de maximum 72 de ore de la completarea fişei de observaţie sau, după caz, de la primirea acesteia în condiţiile art. 7 alin. (3), reprezentantul serviciului public de asistenţă socială are obligaţia de a se deplasa la domiciliul familiei cu copil/copii în vederea evaluării situaţiei familiei şi a completării fişei de identificare a riscurilor. 
   (2) Pentru completarea fişei de identificare a riscurilor reprezentantul serviciului public de asistenţă socială poate solicita informaţii suplimentare de la profesioniştii care intră în contact cu copilul, cum ar fi: medicul de familie, cadre didactice, asistentul medical, mediatorul şcolar, mediatorul sanitar, asistentul medical comunitar, preotul, precum şi specialişti din organizaţiile neguvernamentale acreditate în domeniul protecţiei copilului. El poate solicita sprijin inclusiv pentru verificarea sau validarea informaţiilor furnizate de familie pentru completarea fişei de identificare a riscurilor. 
   (3) În situaţia în care în urma deplasării prevăzute la alin. (1) este identificat un copil/copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, reprezentantul serviciului public de asistenţă socială are obligaţia de a îndeplini atribuţiile prevăzute în anexa nr. 1 la hotărâre. 
   Art. 9. -   Pentru desfăşurarea activităţii de identificare a situaţiilor de risc şi planificarea intervenţiilor serviciul public de asistenţă socială are obligaţia de a realiza o listă a resurselor existente la nivel local care să cuprindă: 
   a) instituţiile şi organizaţiile care pot sprijini serviciul public de asistenţă socială în identificarea familiilor vulnerabile: şcoala, poliţia, biserica şi cultele recunoscute, medicul de familie, spitalele, organizaţiile neguvernamentale acreditate în domeniul protecţiei copilului etc.; 
   b) beneficiile financiare care pot fi acordate potrivit legislaţiei în vigoare; 
   c) informaţii cu privire la instituţiile şi organizaţiile care pot furniza servicii sociale şi asistenţă şi informare la nivel local: şcoala, biserica şi cultele recunoscute, primăria, medicul de familie, poliţia, organizaţiile neguvernamentale acreditate în domeniul protecţiei copilului etc.; 
   d) informaţii cu privire la instituţiile şi organizaţiile care pot furniza asistenţă şi consiliere la nivel judeţean: direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă, agenţia judeţeană pentru plăţi şi inspecţie socială, centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională, inspectoratul şcolar judeţean etc., precum şi organizaţiile neguvernamentale acreditate; 
   e) serviciile publice şi private destinate prevenirii separării copilului de părinţi, cum ar fi centre de zi, centre de consiliere şi sprijin pentru părinţi etc.; 
   f) serviciile de educaţie cum ar fi şcolile, liceele, asigurarea transportului şcolar, clasele de alfabetizare, mediatorii şcolari, cursurile de educaţie parentală, cercurile şi cluburile pentru copii, programele "şcoală după şcoală" etc., inclusiv serviciile oferite de organizaţiile neguvernamentale acreditate etc.; 
   g) furnizorii de servicii medicale de la nivelul comunităţii, cum ar fi medicul de familie, asistentul medical comunitar, spitalele, clinicile, medicii care oferă servicii de planificare familială, precum şi serviciile oferite de organizaţiile neguvernamentale de profil, personalul care facilitează accesul cetăţenilor aparţinând etniei rome la servicii medicale, cum ar fi mediatorul sanitar, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti etc.; 
   h) serviciile de informare de natură juridică cum ar fi procedurile pentru stabilirea domiciliului sau reşedinţei, procedurile pentru stabilirea măsurilor de protecţie, procedurile pentru furnizarea utilităţilor - acces la gaz, electricitate, proceduri pentru înregistrarea naşterii, procedurile pentru obţinerea actelor de identitate etc.; 
   i) serviciile pentru copiii cu dizabilităţi, cum ar fi procedura de eliberare a certificatului de încadrare în grad de handicap, serviciile de abilitare/reabilitare etc.; 
   j) alte servicii, cum ar fi cantina socială, adăposturile pentru victimele violenţei domestice, grupuri de sprijin, asociaţiile părinţilor cu copii cu dizabilităţi, asociaţiile de profesori-părinţi, linii telefonice, consilierea premaritală pentru cuplurile tinere, birourile de consiliere pentru cetăţeni etc. 
   Art. 10. -   (1) În situaţia în care în urma completării fişei de identificare a riscurilor se confirmă existenţa a cel puţin uneia dintre situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) - (6), în termen de 30 de zile de la completare reprezentantul serviciului public de asistenţă socială întocmeşte planul de servicii. 
   (2) Pentru întocmirea planului de servicii reprezentantul serviciului public de asistenţă socială stabileşte nevoile familiei cu copil/copii în funcţie de situaţia de risc, identifică la nivel local resursele şi serviciile publice şi/sau, după caz, private disponibile pe plan local şi stabileşte cu acestea măsurile necesare susţinerii copilului şi a familiei. 
   Art. 11. -   (1) Planul de servicii cuprinde serviciile care trebuie oferite pentru a răspunde nevoilor identificate ale copilului şi familiei lui şi cuprinde tipurile de servicii şi beneficii oferite, finalitatea urmărită prin implementarea planului, cine oferă serviciile şi pentru ce perioadă de timp. Planul de servicii se aprobă prin dispoziţie a primarului. 
   (2) Reprezentantul serviciului public de asistenţă socială monitorizează implementarea planului de servicii. 
   (3) Monitorizarea implementării planului de servicii întocmit potrivit alin. (1) se realizează prin vizite la domiciliul familiilor cu copil/copii astfel: 
   a) anual sau ori de câte ori se impune, în situaţia în care în urma completării fişei de identificare a riscurilor sunt stabilite mai puţin de 5 situaţii de risc dintre cele prevăzute la art. 5 alin. (1) - (6); 
   b) semestrial sau ori de câte ori se impune, în situaţia în care în urma completării fişei de identificare a riscurilor sunt stabilite mai puţin de 6-10 situaţii de risc din cele prevăzute la art. 5 alin. (1) - (6); 
   c) trimestrial sau ori de câte ori se impune, în situaţia în care în urma completării fişei de identificare a riscurilor sunt stabilite peste 10 situaţii de risc din cele prevăzute la art. 5 alin. (1) - (6). 
   Art. 12. -   (1) În situaţia în care reprezentantul serviciului public de asistenţă socială are suspiciuni, în orice etapă a implicării sale, cu privire la existenţa unei situaţii de abuz, neglijare, exploatare şi orice altă formă de violenţă, acesta are obligaţia să sesizeze de îndată direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului. 
   (2) Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului are obligaţia de a verifica suspiciunea în termen de cel mult 48 de ore de la primirea sesizării conform prevederilor alin. (1). 
   Art. 13. -   (1) În termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, serviciul public de asistenţă socială are obligaţia de a vizita la domiciliu toate familiile cu copii pentru care nu a fost completată fişa de identificare a riscurilor, în condiţiile art. 8 alin. (1), din unitatea administrativ-teritorială, în vederea identificării tuturor copiilor aflaţi în situaţie de risc. În cadrul vizitei se completează numai fişa de identificare a riscurilor. 
   (2) Serviciul public de asistenţă socială înfiinţează şi menţine un registru de evidenţă a copiilor aflaţi în situaţie de risc, care va cuprinde cel puţin datele şi informaţiile care sunt transmise trimestrial direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului. Datele sunt transmise în baza fişei de monitorizare prevăzute la art. 118 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 
   Art. 14. -   (1) Coordonarea şi îndrumarea metodologică a activităţii serviciului public de asistenţă socială, în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, sunt asigurate de direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului de la nivel judeţean. 
   (2) În vederea îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (1), direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului desemnează asistenţi sociali responsabili cu menţinerea legăturii cu serviciul public de asistenţă socială. Un asistent social poate fi responsabil cu coordonarea şi îndrumarea metodologică a activităţii mai multor servicii publice de asistenţă socială în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copiilor. Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului poate înfiinţa compartimente specializate în coordonarea şi îndrumarea metodologică a activităţii serviciului public de asistenţă socială. 
   Art. 15. -   Persoanele desemnate în condiţiile art. 14 alin. (2) îndeplinesc următoarele atribuţii principale: 
   a) organizează întâlniri semestriale între angajaţii direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi asistenţii sociali de la nivelul serviciului public de asistenţă socială; 
   b) furnizează serviciului public de asistenţă socială informaţii cu privire la atribuţiile, organigrama direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi serviciile organizate la nivelul direcţiei, persoanele responsabile cu coordonarea activităţii de la nivel local şi datele de contact ale acestora; 
   c) asigură legătura dintre serviciul public de asistenţă socială şi celelalte compartimente ale direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului; 
   d) îndrumă metodologic reprezentanţii serviciului public de asistenţă socială de la nivel local în activitatea lor curentă de identificare şi evaluare a copilului şi familiei acestuia, precum şi în activitatea de planificare şi monitorizare a intervenţiei. În acest sens fiecare responsabil efectuează trimestrial cel puţin o deplasare în fiecare unitate administrativ-teritorială; 
   e) pot însoţi reprezentantul serviciului public de asistenţă socială de la nivel local, la solicitarea expresă şi temeinic motivată a acestuia, la efectuarea vizitelor în teren, atunci când situaţia o impune; 
   f) facilitează colaborarea între serviciile publice de asistenţă socială, precum şi cu organizaţiile neguvernamentale care funcţionează la nivelul judeţului; 
   g) asigură îndrumare metodologică serviciilor publice de asistenţă socială, la cererea acestora, în elaborarea strategiilor locale de dezvoltare, în scrierea de proiecte, precum şi în orice altă activitate care vizează prevenirea separării copilului de părinţi; 
   h) sprijină conducerea serviciului public de asistenţă socială în activitatea de identificare a nevoilor de formare continuă a personalului. 
   Art. 16. -   Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta metodologie. 
ANEXA Nr. 1
la metodologie 

Fisă de observaţie
|_|_|_|_|
(Număr identificare fişă) 


Numele şi prenumele capului familiei observate: Numele şi prenumele persoanei care completează:
Judeţul: . . . . . . . . . . Funcţia: . . . . . . . . . .
Municipiu/oraş/comună: . . . . . . . . . . Semnătura: . . . . . . . . . .
Strada: . . . . . . . . . . Nr. . . . . . . . . . . Data completării Fişei de Observaţie:
Telefon: . . . . . . . . . . Zi |_|_| Lună |_|_| An |_|_|_|_|
Semnătura: . . . . . . . . . . Ora începerii discuţiei: |_|_| : |_|_|
Ora încheierii discuţiei: |_|_| : |_|_|

   1. SITUAŢIA ECONOMICĂ 

a. Familia se află în situaţie de sărăcie 1. da 2. nu
b. Unul sau ambii părinţi sunt iară ocupaţie sau în şomaj 1. da 2. nu
c. Familia este beneficiară de beneficii sociale 1. da 2. nu

   2. SITUAŢIA SOCIALĂ 

a. În familie există o mamă minoră sau o minoră gravidă 1. da 2. nu
b. Familia este monoparentală 1. da 2. nu
c. Unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă în ţară sau în străinătate 1. da 2. nu
d. Ambii părinţi sunt decedaţi, necunoscuţi, decăzuţi din exerciţiul drepturilor părinteşti sau li s-a aplicat pedeapsa penală a interzicerii drepturilor părinteşti, au fost puşi sub interdicţie judecătorească, dispăruţi ori declaraţi judecătoreşte morţi şi nu a fost instituită tutela sau, după caz, o măsură de protecţie specială 1. da 2. nu
e. Familia are unul sau mai mulţi copii care au revenit în ţara de origine după o experienţă de migraţie de peste un an 1. da 2. nu
f. Familia are unul sau mai mulţi copii în sistemul de protecţie specială 1. da 2. nu
g. Familia are unul sau mai mulţi copii reintegraţi din sistemul de protecţie specială 1. da 2. nu
h. Familia are membri cu dizabilităţi senzoriale, neurologice ori intelectuale care le limitează semnificativ calitatea vieţii şi participarea lor la viaţa socială 1. da 2. nu
i. Cel puţin un membru al familiei (inclusiv adult) nu are acte de stare civilă 1. da 2. nu
j. Familia are unul sau mai mulţi membri condamnaţi la o pedeapsă privativă de libertate 1. da 2. nu
k. Familia se află în orice alte situaţii care pot indica o vulnerabilitate 1. da 2. nu
Vă rugăm precizaţi care altă situaţie:

   3. STAREA DE SĂNĂTATE 

a. Familia are unul sau mai mulţi membri cu boli cronice si transmisibile 1. da 2. nu
b. Familia are unul sau mai mulţi membri care nu sunt inscrişi pe lista unui medic de familie 1. da 2. nu
c. În familie există o gravidă care nu este înscrisă pe lista unui medic de familie 1. da 2. nu
d. Familia are sugar care nu este înscris pe lista unui medic de familie 1. da 2. nu
e. Familia are unul sau mai mulţi copii care nu sunt inscrişi pe lista unui medic de familie 1. da 2. nu
f. Familia are unul sau mai mulţi copii care nu sunt vaccinaţi 1. da 2. nu
g. Familia are unul sau mai mulţi copii iară boli cronice şi transmisibile polispitalizaţi 1. da 2. nu
h. Familia se confruntă cu orice altă situaţie care poate afecta starea de sănătate a copilului. 1. da 2. nu
Vă rugăm precizaţi care alte tipuri de probleme din sfera sănătăţii.

   4. NIVELUL DE EDUCAŢIE 

a. Unul sau ambii părinţi sunt analfabeţi 1. da 2. nu
b. Familia are unul sau mai mulţi copii cu vârstă şcolară care nu frecventează cursurile unei forme de învăţământ obligatoriu 1. da 2. nu
c. Familia are unul sau mai mulţi copii care au abandonat timpuriu şcoala 1. da 2. nu
d. Familia are unul sau mai mulţi copii cu frecvenţă şcolară redusă sau repetenţie 1. da 2. nu
e. Familia are unul sau mai mulţi copii cu performanţe şcolare slabe (corijenţe etc.) 1. da 2. nu
f. Familia are unul sau mai mulţi copii cu istoric de sancţionare în cadrul şcolii (exmatriculare, nota scăzută la purtare etc.) 1. da 2. nu
g. Familia are număr mare de copii antepreşcolari/preşcolari/ şcolari în familie 1. da 2. nu
h. Familia are unul sau mai mulţi copii cu cerinţe educaţionale speciale 1. da 2. nu
i. Familia se confruntă cu altă situaţie care poate afecta dreptul copilului la educaţie. 1. da 2. nu
Vă rugăm precizaţi care alte tipuri de probleme din sfera educaţiei.

   5. CONDIŢIILE DE LOCUIT 

a. Familia ocupă abuziv, iară drept de şedere anumite spaţii de locuit sau inclusiv spaţii construite ilegal 1. da 2. nu
b. Familia locuieşte în condiţii improprii, respectiv locuinţa este în stare avansată de degradare sau este improvizată în spaţii care nu sunt destinate acestui scop - magazii, case de apă, elemente de canalizare, construcţii în stare avansată de degradare etc. 1. da 2. nu
c. Familia nu dispune de un spaţiu locuibil suficient raportat la numărul de persoane; locuinţa este supraaglomerată 1. da 2. nu
d. Familia nu are acces la utilităţi, în mod special la sursă de apă, electricitate şi încălzire. 1. da 2. nu
e. Familia nu dispune de dotări minime necesare pregătirii hranei, asigurării încălzirii şi de mobilier de strictă necesitate 1. da 2. nu
f. Locuinţa nu este întreţinută, lipsa igienei 1. da 2. nu

   6. COMPORTAMENTE LA RISC 

a. Familia are un istoric de reclamaţii/sesizări înregistrate şi confirmate la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale sau la poliţie cu privire la comportamentul antisocial al unui membru din familie, cum ar fi săvârşirea de fapte cu caracter penal, minori folosiţi la cerşetorie etc. 1. da 2. nu
b. În familie există un comportament agresiv al unuia sau mai multor membri şi/sau a unui istoric de violenţă în familie, cum ar fi existenţa reclamaţiilor sau a ordinului de protecţie 1. da 2. nu
c. În familie se consumă excesiv alcool. 1. da 2. nu
d. În familie se consumă sau există un istoric de consum sau abuz de substanţe psihotrope 1. da 2. nu

ANEXA Nr. 2
la metodologie 

FISĂ DE IDENTIFICARE A RISCURILOR
privind situaţia familiilor cu copii din România
|_|_|_|_|
(Număr identificare formular) 


Această grilă de identificare a riscurilor se completează cu familia referită către SPAS prin fisa de observaţie nr. |_|_|_|_|_|
Profesionistul care a completat fişa de observaţie Nume şi prenume:
1. Reprezentant SPAS
2. Poliţist de proximitate
3. Medic de familie
4. Cadru didactic
5. Asistent medical
6. Asistent medical comunitar
7. Mediator şcolar
8. Mediator sanitar
9. Preot
10. Specialist din ONG acreditat în domeniul protecţiei copilului
Nume ONG:
Nume şi prenume specialist:
11. Alt specialist (precizaţi)
Ce vulnerabilităţi sunt semnalate în fisa de observaţie?
Dimensiune Dacă DA, încercuiţi tipul de vulnerabilitate:
1. Situaţia economică 1. Da 2. Nu a b c
2. Situaţia socială 1. Da 2. Nu a b c d e f g h i i k
3. Starea de sănătate 1. Da 2. Nu a b c d e f g h
4. Nivelul de educaţie 1. Da 2. Nu a b c d e f g h i
5. Condiţiile de locuit 1. Da 2. Nu a b c d e f g
6. Comportamente la risc 1. Da 2. Nu a b c d
Data completării fişei de observaţie |_|_| |_|_| |_|_|_|_|
zi lună an
Data completării grilei de identificare a riscurilor |_|_| |_|_| |_|_|_|_|
zi lună an
Judeţul: COD JUDEŢ:
Municipiu/oraş/comună: SIRSUP:
Numele şi prenumele persoanei care aplică grila de identificare a riscurilor:
Funcţia: Semnătura:

   I. DATE DESPRE GOSPODĂRIE 

Ora începerii discuţiei: |_|_| : |_|_| Ora încheierii discuţiei: |_|_| : |_|_|
Sat: SIRINF

    Gospodăria este un grup de persoane care în mod obişnuit locuiesc împreună, au în general legături de rudenie, se gospodăresc (fac menajul în comun), uneori lucrează împreună în gospodărie, consumă şi valorifică în comun produsele obţinute, participă integral sau parţial la formarea şi utilizarea bugetului de venituri şi cheltuieli al gospodăriei. Gospodăria poate fi compusă din unul sau mai multe nuclee familiale. 

Numele familiei referite prin fisa de observaţie:
Familia referită face parte dintr-o gospodărie mai mare cu mai multe nuclee familiale sau constituie o gospodărie de sine stătătoare. 1. Face parte dintr-o gospodărie mai mare
2. Este o gospodărie de sine stătătoare
Numele capului gospodăriei din care face parte familia referită prin fişa de observaţie:
(Dacă familia este o gospodărie de sine stătătoare, notaţi numele capului de familie)
Adresa: Telefon:
Semnătura:

   II. DATE DESPRE FAMILIA REFERITĂ PRIN FISA DE OBSERVAŢIE 
    Familia este un grup de persoane legate prin relaţii de rudenie care poate fi formată din cupluri căsătorite legal sau în uniune consensuală, un adult cu unul sau mai mulţi copii sub 18 ani, doi adulţi cu unul sau mai mulţi copii sub 18 ani, unde adulţii pot fi părinţi naturali, părinţi adoptivi, alte rude sau alte persoane care au în îngrijire copii. 

Componenţa familiei: Notaţi codul corespunzător din lista de mai jos
Mama |_|_|_| 1. persoană prezentă
2. persoană plecată la muncă în străinătate
3. persoană plecată la studii sau muncă în ţară
4. persoană în spital pe termen scurt (max. 45 zile)
5. persoană în spital/centru de îngrijire etc. pe termen lung
6. persoană aflată în închisoare
7. persoană divorţată/separată şi mutată
8. persoană decăzută din exerciţiul drepturilor părinteşti
9. persoană căreia i s-a aplicat pedeapsa penală a interzicerii drepturilor părinteşti
10. persoană pusă sub interdicţie judecătorească
11. persoană decedată
12. persoană dispărută ori declarată judecătoreşte moartă
13. persoană necunoscută
14. altă situaţie decât cele de mai sus, şi anume:
Pentru codurile 1-4, completaţi secţiunea
DATE DESPRE MAMĂ
Tatăl |__|__|__|
Pentru codurile 1-4, completaţi secţiunea
DATE DESPRE TATĂ

    Dacă atât mama, cât si tatăl au coduri > 4 (adică nu sunt prezenţi în familie), atunci completaţi secţiunea DATE DESPRE PRINCIPALUL ÎNGRIJITOR AL COPIILOR. 
    Dacă atât mama, cât si tatăl au coduri între 8 si 12 (adică sunt ambii decăzuţi din drepturile părinteşti sau decedaţi), atunci ... 

1. A fost instituită tutela? 1. da 2. nu
2. A fost instituită o măsură de protecţie specială? 1. da 2. nu
Numărul de copii de 0-17 ani |_|_|_|
Pentru fiecare copil care nu a împlinit încă vârsta de 18 ani, completaţi câte o secţiune DATE DESPRE COPIL.
Numărul de membri ai familiei |_|_|_|
Se adună toţi membrii gospodăriei, adulţi şi copii.

   II. A. SITUAŢIA ECONOMICĂ A FAMILIEI 

Completaţi sau încercuiţi codul corespunzător.
1. Familia primeşte alocaţie pentru susţinerea familiei, ajutor social (venit minim garantat) sau ajutor pentru încălzirea locuinţei (subvenţie, lemne)? 1. da 2. nu
2. În familie există cineva care, în ultimul an, a primit alte beneficii sau ajutoare, inclusiv ajutor de urgenţă de la primărie, indemnizaţie lunară pentru persoanele cu handicap grav şi accentuat, ajutor de alimente de la Uniunea Europeană etc.? 1. da 2. nu
3. În luna trecută, suma totală de bani obţinută din salarii, pensii, alocaţii, vânzări, beneficii sociale etc., de către toţi membrii familiei, a fost de aproximativ ... lei
4. Luna trecută, venitul pe membru de familie a fost de ...
Venitul per membru de familie se calculează prin raportarea venitului total al familiei (menţionat la rândul 3) la numărul de membri ai familiei (adulţi + copii).		 lei
5. Dumneavoastră aveţi o grădină sau o gospodărie, rude sau prieteni la ţară, de unde obţineţi sau primiţi diverse produse alimentare? 1. da 2. nu
6. Cu venitul total net lunar în luna trecută familia a putut face faţă cheltuielilor curente? 1. da 2. nu
7. Cum apreciaţi veniturile actuale ale familiei dvs.?
1. nu ne ajung nici pentru strictul necesar
2. ne ajung numai pentru strictul necesar
3. ne ajung pentru un trai decent, dar nu ne permitem cumpărarea unor bunuri mai scumpe
4. reuşim să cumpărăm şi unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii
5. reuşim să avem tot ce ne trebuie, fără să ne restrângem de la ceva
8. În ultimele 6 luni, cât de des nu aţi avut ce pune pe masă şi copiii au suferit de foame? 1 - zilnic
2 - de câteva ori pe săptămână
3 - o dată pe săptămână
4 - de câteva ori pe lună
5 - mai rar
6 - niciodată
9. Familia are în posesie ...?
a. automobil 1. da 2. nu
b. teren agricol, pădure, păşuni 1. da 2. nu
c. bunuri imobile 1. da 2. nu

   II.B. PRACTICI PARENTALE 

1. În familia dumneavoastră, cât de des ...? Niciodată Uneori De cele mai multe ori Întotdeauna NS/
NR
a. Îmi ajut copiii la temele de la şcoală 1 2 3 4 9
b. Petrec mult timp cu copiii, făcând ceea ce le place lor 1 2 3 4 9
c. Cunosc lucrurile care pot dăuna copiilor 1 2 3 4 9
d. Mă pierd cu firea atunci când vreau să disciplinez copiii 1 2 3 4 9
e. Mai aplic o corecţie fizică pentru a-i creşte şi a-i educa pe copii aşa cum trebuie 1 2 3 4 9
f. Se poartă copiii urât doar ca să mă enerveze 1 2 3 4 9

   III. DATE DESPRE MAMĂ 

1. Nume: 2. Prenume:
3. Data naşterii: |_|_| |_|_| |_|_|_|_| 4. CNP: |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
zi lună an 0. Nu are acte de identitate
5. Etnie: l__l
Folosiţi unul din codurile alăturate.		 1. Română
2. Maghiară
3. Romă		 4. Alta
9. Nedeclarată
6. Stare civilă mamă
(statut legal):		 l__l
Folosiţi unul din codurile alăturate.		 1. Căsătorită legal
2. Uniune consensuală
3. Necăsătorită
4. Divorţată, separată, văduvă
7. Educaţie mamă: l__l
Folosiţi unul din codurile alăturate.		 1. Fără şcoală absolvită, analfabet
2. Primar (1-4 clase)
3. Gimnazial (5-8 clase)
4. Profesional, de ucenici sau complementar
5. Treapta I de liceu (clasele 9-10)
6. Liceu (9-12 clase)
7. Postliceal de specialitate sau tehnic de maiştri
8. Universitar de scurtă durată/colegiu
9. Master, doctorat
8. Ocupaţie mamă: l__l__l
Folosiţi unul din codurile alăturate.		 1. Salariat
2. Zilier, lucrător la negru, similar
3. Patron cu salariaţi
4. Pe cont propriu neagricol
5. Pe cont propriu agricultură
6. Ajutor familial
7. Şomer sau persoană fără ocupaţie
8. Pensionar(ă) la limită de vârstă
9. Alt tip de pensionar(ă)
10. Elev, student
11. În închisoare
12. Casnică, în incapacitate de muncă sau alt inactiv
Mai precis, ce face?
. . . . . . . . . .
9. Mama este înscrisă la medicul de familie? 1. da 2. nu
10. Mama suferă de o boală cronică sau transmisibilă? 1. da 2. nu
11. Mama suferă de o dizabilitate care îi limitează semnificativ calitatea vieţii şi participarea la viaţa socială? 1. da 2. nu
Dacă DA, 1. senzorială
2. neurologică
3. intelectuală
12. Tipul de dizabilitate?
|_|_|
Folosiţi unul din codurile alăturate.
13. Mama are certificat de încadrare în grad de handicap? 1. da 2. nu
Dacă DA,
14. În ce an a obţinut primul certificat? |_|_|_|_|
15. Gradul handicapului? 1. uşor
3. accentuat		 2. mediu
4. grav
l__l
Folosiţi unul din codurile alăturate.
16. Codul handicapului? l_l_l_l_l
Dacă mama are o boală cronică sau o dizabilitate care necesită tratament de lungă durată 1. da 2. nu
17. Mama reuşeşte să îşi asigure tratamentul, medicamentele, echipamentele necesare?
18. În general, cum evaluează mama starea sa generală de sănătate? 1. foarte rea 2 3 4 5. foarte bună 9. NR
19. Număr copii vii născuţi de mamă de-a lungul vieţii
|_|_| copii
Dintre aceştia:		 20. Număr copii care au decedat
l_l_l copii
21. Număr copii care sunt în viaţă
l_l_l copii
Dintre aceştia:		 22. Număr copii care sunt în viaţă şi au fost vreodată de-a lungul vieţii lor daţi în îngrijirea altcuiva:
- l_l_l copii la rude fără măsură de protecţie
- l_l_l copii la alte persoane fără măsură de protecţie
- l_l_l copii în sistemul de protecţie specială
- l_l_l copii părăsiţi în maternitate sau altă unitate medicală
- l_l_l copii altă situaţie:
(ex. minori căsătoriţi şi plecaţi de acasă)
23. Număr copii care sunt în viaţă şi au fost îngrijiţi continuu de mamă:
- l_l_l copii sub 18 ani şi care sunt în gospodărie
- l_l_l copii de 18 ani şi peste care au plecat din gospodărie
24. În prezent, mama este gravidă? 1. da 2. nu
Dacă DA, completaţi secţiunea MAMA ÎNSĂRCINATĂ
25. Mama a făcut vreodată vreo cerere de instituţionalizat a vreunui copil? 1. da 2. nu
26. Mama a fost vreodată obiectul vreunei anchete realizate de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului? 1. da 2. nu
27. În prezent, câţi copii ai acestei mame sunt în sistemul de protecţie? - l_l_l copii de 0-17 ani
- l_l_l copii de 18-26 ani
28. Mama a avut sau are istoric de ...?
a. consum excesiv de alcool? 1. da 2. nu
b. consum de droguri? 1. da 2. nu
c. antecedente penale? 1. da 2. nu
d. experienţe de prostituţie? 1. da 2. nu
e. violenţă sau abuz din partea partenerului? 1. da 2. nu
f. alte probleme cu poliţia? 1. da 2. nu

   III.A. MAMA ÎNSĂRCINATĂ 

Completaţi sau încercuiţi codul corespunzător.
1. În ce lună de sarcină este mama? Luna a |_|-a
2. Sarcina este luată în evidentă la medicul de familie? 1. da 2. nu
3. Mama a făcut controalele prenatale? 1. da 2. nu
4. Mama a dorit să rămână însărcinată? 1. da 2. nu

   IV. DATE DESPRE TATĂ 

1. Nume: 2. Prenume:
3. Data naşterii:
|_|_| |_|_| |_|_|_|_| 4. CNP: |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
zi lună an 0. Nu are acte de identitate
5. Etnie: l__l
Folosiţi unul din codurile alăturate.		 1. Română
2. Maghiară
3. Romă		 4. Alta
9. Nedeclarată
6. Stare civilă tată
(statut legal):		 l__l
Folosiţi unul din codurile alăturate.		 1. Căsătorit legal
2. Uniune consensuală
3. Necăsătorit
4. Divorţat, separat, văduv
7. Educaţie tată: l__l
Folosiţi unul din codurile alăturate.		 1. Fără şcoală absolvită, analfabet
2. Primar (1-4 clase)
3. Gimnazial (5-8 clase)
4. Profesional, de ucenici sau complementar
5. Treapta I de liceu (clasele 9-10)
6. Liceu (9-12 clase)
7. Postliceal de specialitate sau tehnic de maiştri
8. Universitar de scurtă durată/colegiu
9. Master, doctorat
8. Ocupaţie tată: l__l__l
Folosiţi unul din codurile alăturate.		 1. Salariat
2. Zilier, lucrător la negru, similar
3. Patron cu salariaţi
4. Pe cont propriu neagricol
5. Pe cont propriu agricultură
6. Ajutor familial
7. Şomer sau persoană fără ocupaţie
8. Pensionar la limită de vârstă
9. Alt tip de pensionar
10. Elev, student
11. În închisoare
12. Casnică, în incapacitate de muncă sau alt inactiv
Mai precis, ce face?
. . . . . . . . . .
9. Tatăl este înscris la medicul de familie? 1. da 2. nu
10. Tatăl suferă de o boală cronică sau transmisibilă? 1. da 2. nu
11. Tatăl suferă de o dizabilitate care îi limitează semnificativ calitatea vieţii şi participarea la viaţa socială? 1. da 2. nu
Dacă DA, 1. senzorială
2. neurologică
3. intelectuală
12. Tipul de dizabilitate?
|_|_|
Folosiţi unul din codurile alăturate.
13. Tatăl are certificat de încadrare în grad de handicap? 1. da 2. nu
Dacă DA,
14. În ce an a obţinut primul certificat?		 |_|_|_|_|
15. Gradul handicapului? 1. uşor
3. accentuat		 2. mediu
4. grav
|__l
Folosiţi unul din codurile alăturate.
16. Codul handicapului? |__|__|__|__|
Dacă tatăl are o boală cronică sau o dizabilitate care necesită tratament de lungă durată 1 da 2. nu
17. Tatăl reuşeşte să îşi asigure tratamentul, medicamentele, echipamentele necesare?
18. În general, cum evaluează tatăl starea sa generală de sănătate? 1. foarte rea 2 3 4 5. foarte bună 9. NR
19. Tatăl a făcut vreodată vreo cerere de instituţionalizare a vreunui copil? 1. da 2. nu
20. Tatăl a fost vreodată obiectul vreunei anchete realizate de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului? 1. da 2. nu
21. În prezent, câţi copii ai acestui tată sunt în sistemul de protecţie? - |_|_| copii de 0-17 ani
- |_|_| copii de 18-26 ani
22. Tatăl a avut sau are istoric de ...?
a. consum excesiv de alcool? 1. da 2. nu
b. consum de droguri? 1. da 2. nu
c. antecedente penale? 1. da 2. nu
d. experienţe de prostituţie? 1. da 2. nu
e. violenţă sau abuz din partea partenerului? 1. da 2. nu
f. alte probleme cu poliţia? 1. da 2. nu

   V. DATE DESPRE PERSOANA CARE ÎNGRIJEŞTE COPILUL/COPIII 
    Atenţie! Această secţiune se completează doar în situaţia în care atât mama, cât şi tatăl nu sunt prezenţi în familie. În cazul în care nu există niciun adult (18 ani şi peste) în gospodărie (spre exemplu, doi minori în concubinaj care locuiesc singuri sau 2-3 fraţi minori care se îngrijesc singuri) nu completaţi această secţiune şi luaţi măsuri în concordanţă cu legislaţia în vigoare. 

1. Nume: 2. Prenume:
3. Data naşterii: |_|_| |_|_| |_|_|_|_| 4. CNP: |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
zi lună an 0. Nu are acte de identitate
5. Rudenie |__|
Folosiţi unul din codurile alăturate.		 1. Frate/soră/cumnat(ă)
2. Bunic(ă)
3. Altă rudă		 4. Un vecin
5. O persoană neînrudită
6. Etnie: |__|
Folosiţi unul din codurile alăturate.		 1. Română
2. Maghiară
3. Romă		 4. Alta
9. Nedeclarată
7. Stare civilă (statut legal): |__|
Folosiţi unul din codurile alăturate.		 1. Căsătorit(ă) legal
2. Uniune consensuală
3. Necăsătorit(ă)
4. Divorţat(ă), separat(ă), văduv(ă)
8. Educaţie: |__|
Folosiţi unul din codurile alăturate.		 1. Fără şcoală absolvită, analfabet
2. Primar (1-4 clase)
3. Gimnazial (5-8 clase)
4. Profesional, de ucenici sau complementar
5. Treapta I de liceu (clasele 9-10)
6. Liceu (9-12 clase)
7. Postliceal de specialitate sau tehnic de maiştri
8. Universitar de scurtă durată/colegiu
9. Master, doctorat
9. Ocupaţie: |__|__|
Folosiţi unul din codurile alăturate.		 1. Salariat
2. Zilier, lucrător la negru, similar
3. Patron cu salariaţi
4. Pe cont propriu neagricol
5. Pe cont propriu agricultură
6. Ajutor familial
7. Şomer sau persoană fără ocupaţie
8. Pensionar(ă) la limită de vârstă
9. Alt tip de pensionar(ă)
10. Elev, student
11. Casnică, în incapacitate de muncă sau alt inactiv
Mai precis, ce face?
. . . . . . . . . .
10. Persoana este înscrisă la medicul de familie 1. da 2. nu
11. Persoana suferă de o boală cronică sau transmisibilă 1. da 2. nu
12. Persoana suferă de o dizabilitate care îi limitează semnificativ calitatea vieţii şi participarea la viaţa socială? 1. da 2. nu
Dacă DA, 1. senzorială
2. neurologică
3. intelectuală
13. Tipul de dizabilitate?
|__|__|
Folosiţi unul din codurile alăturate.
14. Are certificat de încadrare în grad de handicap? 1. da 2. nu
Dacă DA, |_|_|_|_|
15. În ce an a obţinut primul certificat?
16. Gradul handicapului? 1. uşor
3. accentuat		 2. mediu
4. grav
|__|
Folosiţi unul din codurile alăturate.
17. Codul handicapului? |_|_|_|_|
Dacă persoana care îngrijeşte copilul/copiii are o boală cronică sau o dizabilitate care necesită tratament de lungă durată
18. Persoana reuşeşte să îşi asigure tratamentul, medicamentele, echipamentele necesare?		 1. da 2. nu
19. În general, cum evaluează persoana starea sa generală de sănătate? 1. foarte rea 2 3 4 5. foarte bună 9. NR
20. Persoana care îngrijeşte copiii a avut sau are istoric de ...?
a. consum excesiv de alcool? 1. da 2. nu
b. consum de droguri? 1. da 2. nu
c. antecedente penale? 1. da 2. nu
d. experienţe de prostituţie? 1. da 2. nu
e. violenţă sau abuz din partea partenerului? 1. da 2. nu
f. alte probleme cu poliţia? 1. da 2. nu

   VI. DATE DESPRE COPILUL 1 
    Atenţie! Completaţi pentru fiecare copil din familie câte o secţiune privind DATELE DESPRE COPIL. Secţiunea se completează cu mama, tatăl sau persoana care îngrijeşte copilul. 

1. Nume: 2. Prenume:
3. Data naşterii: |_|_| |_|_| |_|_|_|_| 4. CNP: |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
zi lună an 0. Nu are acte de identitate
5. Sex: 1. Masculin 2. Feminin
6. Etnie: |__|
Folosiţi unul din codurile alăturate. 		1. Română
2. Maghiară
3. Romă		 4. Alta
9. Nedeclarată
7. Copilul a fost plasat pentru o perioadă în sistemul de protecţie şi acum este reintegrat în familie? 1. da 2. nu
8. Copilul este plasat în sistemul de protecţie specială? 1. da 2. nu
Dacă DA, Copilul este luat în plasament la rude? 1. da 2. nu
Copilul este luat în plasament la alte persoane? 1. da 2. nu
Copilul este luat în asistenţă maternală? 1. da 2. nu
9. Copilul are mama minoră? 1. da 2. nu
10. Copilul a fost plecat din ţară o dată sau de mai multe ori pentru o perioadă mai mare de 3 luni, în afara perioadei de vacantă de vară? 1. da 2. nu
Dacă DA a. Ultima dată, în ce ţară a fost plecat?
Notaţi în clar numele tării:
b. Ultima dată, pentru câte luni a fost plecat? |_|_|_| luni
11. În ultimele două săptămâni, câte mese pe zi au avut copiii din familie?
Întrebarea se referă doar la mesele oferite în familie		 1. O singură masă pe zi
2. Două mese pe zi
3. Trei mese pe zi
12. De unde provin cele mai multe din hainele pe care le poartă copiii din familie? 1. Din magazine, cumpărate de părinţi/ îngrijitor.
2. Din magazine de tip „second-hand”
3. De la rude, vecini sau alţi oameni din comunitate
4. Din altă parte, şi anume:

   VI.A. SĂNĂTATEA COPILULUI 

Completaţi sau încercuiţi codul corespunzător.
1. Greutate: Ce greutate are copilul în prezent? |_|_|,|_|_|_| kg
90. Nu este precizat/nu se ştie
2. Înălţime: Ce înălţime are copilul în prezent? |_|_|_| cm
900. Nu este precizat/nu se ştie
3. Medic: Copilul este înscris la un medic de familie? 1. da 2. nu
4. Vaccinuri: Copilul are vaccinurile obligatorii efectuate la zi? 1. Da, toate
3. Nu, nici unul		 2. Da, unele
9. Nu se ştie
5. Dizabilitate: Copilul are evaluată vreo dizabilitate (indiferent de momentul evaluării)? 1. da 2. nu
Dacă DA Dacă vreodată copilul cu dizabilitate a fost evaluat (indiferent de momentul evaluării):
6. Evaluare: a. În ce an s-a efectuat prima evaluare a copilului cu dizabilităţi? |_|_|_|_|
b. În ce scop s-a efectuat prima evaluare? 1. Încadrarea în grad de handicap
2. Orientare şcolară şi profesională
3. Planificarea serviciilor de abilitare si/sau reabilitare
7. Handicap: Copilul are un handicap sau un diagnostic de boală gravă, încadrabilă într-un grad de handicap? 1. da 2. nu 9. Nu se ştie
Dacă DA
8. Certificat:		 Dacă vreodată copilul a avut un handicap sau boală gravă:
a. Copilul are certificat de încadrare în grad de handicap?		 1. da 2. nu 9. Nu se ştie
b. În ce an a obţinut primul certificat? |_|_|_|_|
c. Codul handicapului? |_|_|_|_|
9. Autonomie: În activităţile de bază de zi cu zi, copilul ...?
Atenţie! Autonom înseamnă că mănâncă, se îmbracă sau se deplasează singur.		 1. Este autonom
2. Are nevoie de ajutor
3. Depinde total de alţii
10. Spital: Copilul a fost spitalizat de mai multe ori în ultimele 12 luni ca o soluţie pentru probleme precum lipsa supravegherii în familie pe perioada muncilor agricole sau imposibilitatea de a încălzi adecvat locuinţa pe timpul iernii? 1. da 2. nu
11. Trauma: Copilul a avut experienţe de ... ?
a. ... neglijare a copilului?		 1. da 2. nu
b. ... abuz fizic? 1. da 2. nu
c. ... abuz sexual? 1. da 2. nu
d. ... abuz psihic sau emoţional? 1. da 2. nu
e. ... exploatare a copilului? 1. da 2. nu
f. ... muncă pe stradă sau cerşit? 1. da 2. nu

   VI.B. DEZVOLTAREA COPILULUI SUB 1 AN 
    Atenţie! Secţiunea se completează doar pentru copiii care au 0-12 luni. 

Completaţi sau încercuiţi codul corespunzător.
1. Greutate: Ce greutate a avut copilul la naştere? |_|_|,|_|_|_| kg
2. Apgar: Ce scor Apgar a avut copilul la naştere? |_|_|
3. Vitamine: Copilul primeşte ...?
a. vitamina D cu picătura		 1. da 2. nu
b. sirop cu fier 1. da 2. nu
4. Alăptare: Îi daţi lapte de la piept? 1. da 2. nu
5. Diversificare: A început diversificarea alimentaţiei după 6 luni? 1. da 2. nu
a. Îi daţi copilului două ouă pe săptămână? 1. da 2. nu
b. Îi daţi copilului legume sau fructe în fiecare zi? 1. da 2. nu
c. Îi daţi copilului puţină carne în fiecare zi? 1. da 2. nu
6. Repere în dezvoltare: a. La 3 luni, copilul îşi ţine capul? 1. da 2. nu
b. La 6 luni, copilul stă în şezut? 1. da 2. nu
c. La 9 luni, copilul merge de-a buşilea? 1. da 2. nu
d. Începând cu 2 luni, copilul gângureşte, râde? 1. da 2. nu
e. Începând cu 2 luni, copilul tresare la zgomot? 1. da 2. nu
f. Începând cu 2 luni, copilul urmăreşte obiecte? 1. da 2. nu

   VI.C. DEZVOLTAREA COPILULUI 1-5 ANI 
    Atenţie! Secţiunea se completează doar pentru copiii care au 1-5 ani. 

Completaţi sau încercuiţi codul corespunzător.
KD7. Vitamine: Copilul primeşte ...?
a. Vitamina D cu picătura 1. da 2. nu
KD8. Nutriţie: a. Îi daţi copilului ou de 2-3 ori pe săptămână? 1. da 2. nu
b. Îi daţi copilului legume sau fructe în fiecare zi? 1. da 2. nu
c. Îi daţi copilului carne în fiecare zi? 1. da 2. nu
KD9. Repere în dezvoltare: a. Copilul merge? 1. da 2. nu
b. Copilul vorbeşte? 1. da 2. nu
c. Copilul aude? 1. da 2. nu
d. Copilul vede? 1. da 2. nu
e. Copilul zâmbeşte, râde? 1. da 2. nu

   VI.D. DEZVOLTAREA COPILULUI 6-13 ANI 
    Atenţie! Secţiunea se completează doar pentru copiii care au 6-13 ani. 

1. Nutriţie: a. Copilul mănâncă micul dejun zilnic? 1. da 2. nu
b. Copilul mănâncă legume sau fructe în fiecare zi? 1. da 2. nu
2. Stil de viaţă: a. Copilul merge, aleargă măcar o oră pe zi? 1. da 2. nu
b. Copilul se uită la televizor mai mult de o oră pe zi? 1. da 2. nu
c. Copilul stă la calculator mai mult de o oră pe zi? 1. da 2. nu

   VI.E. DEZVOLTAREA ADOLESCENTULUI 
    Atenţie! Secţiunea se completează doar pentru copiii care au 14 ani şi peste. 

1. Nutriţie: a. Copilul mănâncă micul dejun zilnic? 1. da 2. nu
b. Copilul mănâncă legume sau fructe în fiecare zi? 1. da 2. nu
2. Stil de viaţă: a. Copilul merge, aleargă măcar o oră pe zi? 1. da 2. nu
b. Copilul se uită la televizor mai mult de o oră pe zi? 1. da 2. nu
c. Copilul stă la calculator mai mult de o oră pe zi? 1. da 2. nu
3. La risc: Copilul a avut/are vreunul din următoarele comportamente:
a. are activitate sexuală 1. da 2. nu
b. este mamă minoră, este gravidă sau are deja copii 1. da 2. nu
c. consumă alcool, tutun sau droguri 1. da 2. nu
d. a avut experienţe de bătăi sau violenţă cu alţi copii sau tineri 1. da 2. nu
e. este într-o „gaşcă” sau într-un grup de prieteni la risc 1. da 2. nu
f. a fugit sau a plecat vreodată de acasă 1. da 2. nu
g. a avut probleme cu poliţia 1. da 2. nu

   VI.F. EDUCAŢIA COPILULUI 
    Atenţie! Secţiunea se completează doar pentru copiii care au 3 ani şi peste. 

Completaţi sau încercuiţi codul corespunzător.
1. Grădiniţă sau scoală: Copilul este înscris la grădiniţă/şcoală? 1. da 2. nu
Dacă NU la 1 Doar pentru copii de 7 ani şi peste
2. Copilul a fost vreodată înscris la grădiniţă/şcoală? 1. da 2. nu
3. Din ce motive nu mai merge în prezent la şcoală? 1. a abandonat şcoala
2. a fost exmatriculat
Dacă DA la 1 Doar pentru copii de 6 ani şi peste care merg la şcoală 1. şcoală de masă, inclusiv învăţământ integrat
2. şcoală specială
4. Ce tip de şcoală urmează?
5. În ce clasă este copilul? |_|_|
6. Are ghiozdan, caiete, cărţi şi rechizite şcolare? 1. da 2. nu
7. Copilul nu merge uneori la şcoală pentru că trebuie să meargă la muncă sau să stea acasă cu fraţii/surorile mai mici sau să ajute în gospodărie? 1. da 2. nu
8. Ce notă la purtare a avut în ultimul an şcolar? |_|_|
9. În ultimul an şcolar, copilul a avut corigenţe? 1. da 2. nu
10. Până în prezent a repetat vreun an şcolar? 1. da 2. nu
11. Copilul are de gând să abandoneze şcoala? 1. da 2. nu
12. CES: a. Copilul are cerinţe educaţionale speciale? 1. da 2. nu
b. Dar certificat de orientare şcolară? 1. da 2. nu
13. Singur: Copilul rămâne uneori singur acasă sau doar cu surorile şi fraţii (fără niciun adult)? 1. da 2. nu
14. Disciplinare: Care este metoda de disciplinare a copilului folosită cel mai des? 1. Discuţie, apelează la înţelegere
2. Pedepse prin privaţiune (nu i se dau dulciuri, nu i se permite să se uite la televizor etc.)
3. Strigă la copil
4. Ameninţă cu pedeapsa
5. Bătaie
6. Numeşte urât copilul
7. Altele precizaţi ...

   VI.G. BUNĂSTAREA COPILULUI 

În opinia persoanei care îngrijeşte copilul:
KW. În general: a. Copilul este hrănit corespunzător 1. da 2. nu
b. Copilul este îmbrăcat corespunzător 1. da 2. nu
c. Copilul este consultat periodic de un medic 1. da 2. nu
d. Copilul este sănătos 1. da 2. nu
e. Copilul are condiţii bune de odihnă, joacă, relaxare 1. da 2. nu
f. Copilul merge regulat la scoală 1. da 2. nu 7. Nu e cazul
g. Copilul are condiţii bune de învăţătură 1. da 2. nu 7. Nu e cazul

   VII. DATE DESPRE LOCUINŢĂ 

Completaţi sau încercuiţi codul corespunzător.
1. Locuinţa este situată ...? 2. Lângă locuinţă, pe o rază de circa 200 metri, există.?
1. În centrul localităţii
2. Între centru şi periferie
3. La periferie
4. În afara localităţii, într-o colonie		 a. Una sau mai multe case locuite 1. Da 2. Nu
b. O pădure 1. Da 2. Nu
c. O groapă de gunoi 1. Da 2. Nu
d. Un râu, pârâu, baltă 1. Da 2. Nu
e. Clădiri dezafectate, ruine 1. Da 2. Nu
f. Una sau mai multe case locuite 1. Da 2. Nu
3. Tipul locuinţei: 1. Casă, vilă
2. Apartament la bloc, garsonieră
3. Adăpost improvizat
4. Altă situatie si anume ...........
l__l
Folosiţi unul din codurile alăturate.
4. Proprietatea asupra locuinţei: 1. Proprietatea familiei referite
2. Proprietatea altor rude
3. Chirie de la stat
4. Chirie privat
5. Locuinţă socială sau primită gratuit
6. Adăpost improvizat
l__l
Folosiţi unul din codurile alăturate.
5. Câte camere are locuinţa, în afară de bucătărie, holuri baie si alte anexe? |_|_| camere
6. În câte camere se doarme? |_|_| camere
7. În gospodărie există un loc special dedicat copiilor, unde aceştia îşi pot face teme sau se pot juca? 1. da 2. nu
8. În câte paturi dorm copiii şi adulţii din gospodărie? |_|_| paturi în care dorm doar copii
|_|_| paturi în care dorm doar adulţi
|_|_| paturi în care dorm adulţi şi copii
9. În ultimele 6 luni, s-a întâmplat ca un membru al gospodăriei să doarmă în altă parte (pe podea, pe o laviţă, în grajd etc.), din cauză că nu are loc într-un pat? 1. Da, de mai multe ori
2. Da, foarte rar sau doar cu o anume ocazie
3. Nu
10. Numărul de camere din locuinţă satisface necesităţile gospodăriei? 1. da 2. nu
11. Aveţi probleme cu locuinţa (scurgeri prin acoperiş, pereţi umezi, ferestre/duşumele putrede/deteriorate)? 1. da 2. nu
12. Camerele sunt luminate natural? 1. da 2. nu
13. Locuinţa este conectată la energie electrică? 1. da 2. nu
14. Locuinţa are acces la apă potabilă? 1. da 2. nu
15. Locuinţa este conectată la sistemul de canalizare? 1. da 2. nu
16. Locuinţa are baie sau dus? 1. da 2. nu
17. Locuinţa are toaletă în interior? 1. da 2. nu
18. Locuinţa are spaţiu special amenajat pentru prepararea hranei? 1. da 2. nu
19. Locuinţa are aparatura necesară (aragaz, plită, frigider etc.) pentru prepararea hranei? 1. da 2. nu
20. Locuinţa are televizor? 1. da 2. nu
21. Locuinţa are calculator la care au acces şi copiii? 1. da 2. nu
22. Locuinţa are conexiune la internet? 1. da 2. nu
23. Numărul de cupluri din gospodărie |_|_| cupluri
24. Numărul de persoane singure* de 18 ani şi peste din gospodărie |_|_| persoane 18+ singure
25. Număr fete 12-17 ani care nu sunt într-un cuplu |_|_| fete 12-17 care nu sunt într-un cuplu
26. Număr băieţi 12-17 ani care nu sunt într-un cuplu |_|_| băieţi 12-17 care nu sunt într-un cuplu
27. În iarna trecută, cât de des nu aţi putut încălzi locuinţa şi aţi suferit de frig? 1 - zilnic
2 - de câteva ori pe săptămână
3 - o dată pe săptămână
4 - de câteva ori pe lună
5 - mai rar
6 - niciodată

   * Prin persoane singure se înţelege persoane care fie nu au partener, fie au partener, dar acesta nu este prezent. 

   VIII. EVALUĂRI PRIN OBSERVAŢIE DIRECTĂ 

1. Nivelul de igienă din gospodăria vizitată este ...?
1. foarte precar 2. precar 3. mediu 4. bun 5. foarte bun
2. Condiţiile de locuit din gospodăria vizitată sunt ...?
1. foarte precare 2. precare 3. medii 4. bune 5. foarte bune